CNPŞedinţe de GuvernOpinia CNP, 10.01.2013

Opinia CNP, 10.01.2013

10.01.2013

Vă aducem la cunoştinţă opinia preşedintelui CNP, în baza consultărilor cu coordonatorii grupurilor de lucru ale CNP şi cu membrii CNP, în privinţa unor proiecte de legi şi acte normative de pe ordinea de zi (OZ) a Cabinetului de Miniştri din  10.01.2013.

În acest mesaj ne referim doar la chestiunile care, în opinia noastră, trebuie aduse la cunoştinţa Prim-ministrului pentru că au o importanţă majoră şi CNP are observaţii vizavi de conţinutul (prima parte) şi procedura de adoptare (a două parte) a obiectelor de reglementare.

Reiterăm opinia noastră ca toate avizele la iniţiativa legislativă a deputaţilor trebuie să parcurgă obligatoriu procedură de transparenţă decizională.

Pentru şedința din 10.01.2013 un număr record de aproape 30 de proiecte de decizii (mai mult de 50% din lista subiectelor) nu s-au conformat cerinţelor transparenţei decizionale.

Mai multă autonomie universitară, mai multă calitate a studiilor!

1.1.  Subiectul 3. Cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru  modificarea şi completarea Legii privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior, ciclul I,  nr. 142-XVI  din 7 iulie 2005 şi a Legii învăţămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995

Una dintre modificările propuse în proiectul de lege este limitarea competenței guvernului de a stabili cotele de înmatriculare doar asupra locurilor cu finanțare din bugetul de stat, lăsând numărul locurilor în bază de contract la discreția universităților. Considerăm oportună această inițiativă, deoarece posibilitatea de a stabili în mod independent numărul locurilor de studiu este unul dintre aspectele fundamentale ale autonomiei universitare, cu implicații importante asupra renumelui și finanțelor instituțiilor de învățământ, precum și asupra capacității lor de a racorda programele oferite la cererea pieții și interesele studenților.

Considerăm că Guvernul trebuie să avizeze pozitiv această modificare de principiu, și să creeze condițiile necesare pentru implementarea ei, promovând politici de asigurare a autonomiei universitare și a calității studiilor.

P ublicaţiile periodice publice, un nou instrumente de propagandă politică?

1.2. Subiectul 9. Cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 121-XVI din 4 mai 2007  privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice

Modalitatea de elaborare a listei publicațiilor periodice publice nepasibile de privatizare – în baza propunerilor organelor administrației publice centrale și locale, fără aplicarea unui set de criterii pentru a determina dacă publicația propusă este într-adevăr de interes național sau regional – poate duce la denaturarea sensului Legii 221. Dacă orice publicație poate fi inclusă pe lista de excepții la o simplă solicitare a instituției care actualmente o deține, atunci cum se va modifica status quo? În ce mod se va spori libertatea de exprimare, se va proteja concurența loială și se va preveni utilizarea publicațiilor periodice publice ca instrumente de propagandă politica (din banii statului)?

Considerăm că nu poate fi susţinuta modificarea 1.  h1) „precum şi publicaţiile publice periodice incluse pe lista publicaţiilor periodice publice din cadrul Anexei „Lista bunurilor nepasibile de privatizare” la prezenta lege.” pe motiv că

  1. 1)      (tehnica juridică) art.13 (1) din Legea nr.121 conţine 9 criterii obiective care fac un bun public nepasibil de privatizare, iar modificarea propusă nu este un criteriu ci o enumerare a obiectelor concrete, şi
  2. 2)      (de esenţă) intervenţia statutului în activitatea comercială în domeniul media prin acordarea ajutorului direct şi indirect unor publicaţii din lista menţionată nu poate justificată nici conform Legi privind deetatizarea publicaţiilor periodice publice, și nici conform Legii nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat.

Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.

1.4. Subiectul 15. Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Agenţiei Medicamentului  şi Dispozitivelor Medicale

Salutăm includerea în proiectul final a unor dintre recomandările propuse în Avizul Grupului Social CNP, în special privind eliminarea contradicției care ținea de principiul autogestiunii si autofinanțării, precum si reformularea atribuțiilor Agenției. Însă unele neconcordanțe nu au fost înlăturate, și prin urmare rămâne riscul conflictelor de interese în domeniul de reglementare datorita unui cadru legal care poate fi interpretat diferit.

Conform punctului 2 din proiectul de Regulament, Agenția este o autoritate administrativa. Astfel, Agenția trebuie sa gestioneze domeniul medicamentului si dispozitivelor medicale. Însă pe lângă aceste competențe proiectul de Regulament oferă Agenției si competențele de prestare a serviciilor publice administrative (înregistrarea medicamentelor), care conform Legii nr.98 trebuie prestate de Servicii de stat. Concomitent, se propune ca Agenția să exercite funcții de supraveghere si control de stat în domeniul medicamentelor și dispozitivelor medicale, care conform Legii nr.98 țin de atribuția Inspectoratelor de stat. Astfel, in proiectului Regulamentului se conțin atribuțiile mai multor persoane juridice de drept public (Agenție, Serviciu de stat si Inspectorat de stat), prevăzute de Legea nr.98 din 04.05.2012.

Simultan, la capitolul de finanțare această Agenție nu se va conduce de prevederile stipulate in art.15 (Particularitățile de organizare si funcționare a autorităților administrative din subordinea ministerelor) din Legea nr.98. Deși alin.5 din art.15 stabilește că autoritatea administrativă (Agenția, Serviciul de stat si Inspectoratul de stat) este condusă de către un director care deține funcție publica, iar litera g) din alin.6 al aceluiași articol precizează că directorul autorității administrative din subordinea ministerului “conferă grade de calificare funcționarilor publici… colaboratorilor autorității administrative in condițiile legii”, punctul 18 al proiectului de Regulament prevede salarizarea colaboratorilor conform Legii salarizării nr.847 din 14.02.2002 si nu conform Legii nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici.

De asemenea proiectul de Regulament conține funcții care țin de competența altor instituții. Astfel subpunctul 18) al punctului 7, stabilește „notificarea si/sau înregistrarea suplimentelor alimentare”. În același timp Hotărârea Guvernului nr.538 din 02.09.2009 „Pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind suplimentele alimentare” prevede în punctul 5. că „Supravegherea si controlul suplimentelor alimentare plasate pe piața se efectuează de către Serviciul de Stat de Supraveghere a Sănătății Publice”.

Considerăm neoportună aprobarea proiectului de Regulament fără înlăturarea acestor neconcordanțe, întru evitarea conflictelor de interese și de interpretare a legislației în activitatea Agenției.

Restricţie nouă la utilizarea simbolurilor “altor statelor care nu mai există”!

1.8. Subiectul 22.  Pentru aprobarea Avizului la proiectul legii cu privire la completarea Legii nr.  294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice (restricții suplimentare la utilizarea simbolurilor în scopuri politice) şi subiectul nr. 23 Cu privire la aprobarea Avizului la proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative (înlăturarea restricţiilor de utilizare a secerii şi ciocanului în activitatea politică şi în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare).

Restricţia nouă la utilizarea simbolurilor “ale statelor care nu mai există” art. 5 alin. (3) limitează nejustificat dreptul la libertatea de exprimare garantat de art. 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este prea evidentă şi elocventă pentru un jurist respectabil dar şi pentru un politician de orientarea democratică europeană.

O nouă interdicţie directă, prin introducerea alin 5),  pentru a “utiliza simbolurile heraldice, vexilologice, sigilografice, altele decît cele oficial înregistrate drept simboluri ale acestor partide, cu excepţia simbolurilor de stat” constituie o clauză  nejustificată în exercitarea drepturilor democratice.

Despre obligativitatea preschimbării paşaportului de tip sovietic, eficienţa şi impactul utilizării fondurilor, Constatări cu privire la neîncadrarea deplină a unor proiecte de reglementări în procedura de transparenţa decizională  faceți cunoștință în Opinia Integrată a CNP, ataşată mai jos! 


Documente anexe